„Nu pierdeți din vedere omenia! Mai ‘nainte de orice, siliți-vă să prețuiți omenia. Fiți oameni!”- Ioan Alexandru Bassarabescu
1870
1877
1884
-
Primele manifestări literare au loc în această perioadă și vor fi publicate chiar în revistele liceului: „Armonia” și „Studentul român”.
….„acolo (în revista „Armonia”n.n.) am publicat întâia mea încercare literară, schița „Sălbaticul” spunea mai târziu Bassarabescu.
În imaginea de mai sus: Colegiul Național Sf. Sava – București.
În imaginea de sus: Fragment din pagina oficială a colegiului Sf. Sava din București în care se poate citi numele lui Ion A. Bassarabescu.
1888
- La 1 noiembrie Bassarabescu publică în revista „Mugurul ” o nuvelă cu titlul „Nostalgie”. Avea 18 ani.
1890 – 1894
-
Colaborează la o altă revistă a vremii, „Generația nouă”, în care va publica mai multe lucrări. Dintre acestea se remarcă nuvela „Domnu Tanu”. Nuvela citată va fi publicată sub pseudonimul: I.A.Barion
1891 – 1896
-
După examenul de bacalaureat (1891) se înscrie la Facultatea de litere și filozofie din cadrul Universității din București. În paralel este și funcționar în Ministerul de Finanțe.
1894 – 1895
-
Sunt anii în care văd lumina zilei câteva schițe și nuvele (10) în „Revista nouă”, publicație ce îi aparținea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. „Poveste nespusă”, „Două case”, „Între iubire și sărăcie”, etc.
Bogdan Petriceicu Hașdeu (1836 – 1907)
Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic.
1895
-
Este un an important pentru Ioan Alexandru Bassarabescu fiindcă de acum devine colaborator al revistei „Convorbiri literare”.
-
O parte a activității sale literare o dedică și altor reviste ale timpului: „Semănătorul”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Viața literară” (acesta din urmă era condusă de Ilarie Chendi), „Frumos” (a lui Emil Gârleanu), „Transilvania ”(din Sibiu), „Ramuri” (din Craiova), „Flacăra”, „Adevărul literar”, etc.
Pagină dintr-un vechi număr al revistei „Convorbiri literare”
Revista „Convorbiri literare” azi. Frontispiciul revistei aflat pe site-ul acesteia. Se observă anul fondării – 1867
1896
-
După o scurtă perioadă petrecută la Focșani ca profesor suplinitor, Bassarabescu ajunge la Ploiești unde va rămâne până la sfârșitul vieții.
-
Aici predă timp de patru decenii cursurile de geografie și franceză la Colegiul „Sfinții Petru și Pavel” (actualmente Colegiul Național „Ion Luca Caragiale ”).
-
Tot aici va deveni membru fondator al bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” și al Muzeului de Artă. Din inițiativa sa se va dezveli primul bust al lui Ion Luca Caragiale ( în 1932 ).
Schița monografică a Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” Ploiești aflată pe site-ul oficial al acestuia.
Fragment din pagina „Istoric” a site-ului Colegiului Național „Ion Luca Caragiale”(fost „Sfinții Petru și Pavel”) din Ploiești unde se poate citi numele lui Bassarabescu printre profesorii anului 1913.
Colegiul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – ieri
….și „Colegiul Național Ion Luca Caragiale” – azi
Fragment din pagina „Istoric” a Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiesti dedicată lui Bassarabescu
1899
Titu Maiorescu (1840 – 1917) Vasile Alexandrescu Urechia (1834 – 1901)
1900
-
„Ne-am strâns și ți-am citit nuvela/ Și-am zis: Bassarabescu – acela/ De ar mai scrie o duzină/ Cum e nuvela “Pe drezină”,/ Toți pictorii s-or angaja/ Să ilustreze-așa ceva”.
-
Acestea sunt versurile trimise lui Bassarabescu de către Ștefan Octavian Iosif (1875 – 1913) aflat la Paris, în urma publicării nuvelei „Pe drezină”.
-
Nuvela a apărut în revista „Convorbiri literare” și a fost ilustrată prin desene de pictorii Ștefan Popescu, Hipolit Strâmbulescu, Kimon Longhi.
-
În scrisoarea pe care a primit – o Bassarabescu, alături de cei de mai sus se semnau și: Dimitrie Anghel, Sextil Pușcariu și Virgil Cioflec.
1903
-
Apare la editura „Socec” primul volum al operei lui Bassarabescu sub titlul „Nuvele”. Tot acesta este și anul în care călătorește în Elveția.
-
„Editura „Socec” (Editura „Socec & Co”) a fost una din cele mai puternice edituri româneşti, un blazon al editării si comercializării de carte în perioada interbelică. A jucat un rol important in istoria culturală a ţării. În 1919 avea 3 sucursale (Iaşi, Ploieşti, Craiova), iar în 1939 ajunsese la 13 sucursale în toată ţara. Avea librării proprii în care îşi difuza propriile cărţi. Oficiu editorial al Academiei Române, a tipărit numeroase opere fundamentale ale culturii române”(extras din „Enciclopedia României ”)
-
1904
-
Ioan. A. Bassarabescu se căsătorește cu Ecaterina Dinescu (1881 –1947), fiica unui comerciant pe nume Temelie Dinescu. Doamna Ecaterina Dinescu, devenită Bassarabescu, avea preocupări literare. A publicat poezii, schițe și traduceri sub numele adevărat sau folosind pseudonimul: Irene Mohor. (conform scriitorului Traian Cepoiu în „I.A.Bassarabescu – scurt excurs biobibliografic”- editura „Scrisul Prahovean ”- Cerașu –2006)
1907
- Apare volumul de schițe și nuvele „Vulturii”.
- În noiembrie, în „Convorbiri literare”, apare nuvela „Un dor împlinit”.
1909
-
Mai – Este ales membru corespondent al Academiei Române, secția literară, în urma propunerii și raportului elogios lui Duiliu Zamfirescu. Fusese susținut și de Titu Maiorescu.
-
Septembrie – este membru activ în „SocietateaScriitorilor Români” înființată chiar în această lună și aflată sub înaltul patronaj al lui Mihail Sadoveanu. 47 de scriitori au fondat-o.
Imaginea de mai sus: pagina „Istoric” a Uniunii Scriitorilor – azi
Mihail Sadoveanu (1880 – 1961) Duiliu Zamfirescu (1858 – 1922)
1911 – 1918
-
Alexandru Marghiloman (1854 – 1925) – politician conservator, prim – ministru al României în 1918.
1919
- Volumul „Un dor împlinit” ce apăruse în 1918 este premiat de Academia Română.
1923
1925
1926 – 1927
-
„Senator de Prahova sub guvernul Averescu” menționează I. A. Bassarabescu într-o scrisoare trimisă lui N. Herescu
-
Nicolae. I. Herescu, fiul locotenent-colonelului Ion Herescu şi al Caterinei, s-a născut în anul 1906, în oraşul Turnu Severin, şi a murit la 16 august 1961, în Zürich (Elveţia). Provenea dintr-o familie boierească, între membrii căreia s-ar fi numărat şi Udrişte Năsturel. A absolvit Liceul „Carol I” din Craiova şi Facultatea de Litere şi Filosofie, secţia de limbi clasice, din Bucureşti. Şi-a continuat studiile de specialitate la Paris (1927-1929), obţinînd în 1929 doctoratul în litere. Numit la catedra de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti, a urcat rapid treptele didactice, devenind profesor universitar. A fost destinatarul a numeroase scrisori provenind de la nume ilustre ale literaturii române: Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Pillat, Agatha Grigorescu-Bacovia,etc.
-
1930
-
I se acordă premiul național pentru proză.
1934
-
Apare nuvela „La casa din Batiște”
1939 – 1940
-
Apar două volume de „Opere complete”
1943
-
Apare volumul cu care, se pare, s-a încheiat activitatea literară a lui I.A.Bassarbescu, „Lumea de ieri”. După acestă dată, scriitorul nu a mai publicat. Pentru volumul amintit el va primi (la 14 martie 1944) un premiu în valoare de 60.000 lei la secțiunea „cea mai bună literatură” – București. Anii următori au fost dedicați unor conferințe sau mici articole.
1952
- Moare la 29 martie, în Ploiești, în urma unui accident de circulație.
A primit următoarele decorații:
-
”Coroana României în grad de Comandor.”(fig.1)
-
”Steaua României în grad de ofiţer.”(fig.2)
-
”Ordinul Meritul Cultural cl. I pentru Opere Literare, în grad de ofiţer”(fig.3)pe care singur le enumeră în scrisoarea adresată (citată mai sus) lui Nicolae I. Herescu.
-
Notă: decorațiile de mai jos reprezintă modele. Ele pot avea aspect diferit de la o epocă la alta.
-
Fig.1 Fig.2 Fig. 3
Ioan Alexandru Bassarabescu a scris numai proză scurtă, fiind socotit de istoricii și criticii literari în rând cu Ion Luca Caragiale și Alexandru Brătescu – Voinești deoarece cultivă momentul și schița (conform Wickipedia).
Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) A. Brătescu – Voinești (1868 – 1946)
Anul 2000
În imaginea de sus: anul 2000 – Școala „9 Mai” primește numele de „I.A.Bassarabescu”.
În imaginea de jos: Școala cu clasele I – VIII „I.A.Bassarabescu” – 2008
În școală au fost amplasate:
-
Un tablou al scriitorului – portret – realizat de pictorița Rita Bădulescu, în cancelarie (aflat în deschiderea acestei scurte biografii);
-
Un bust al scriitorului I.A.Bassarabescu realizat în bronz de către sculptorul Arthur Hoffmann în fața școlii;
-
O expoziție permanentă dedicată lui Bassarabescu – în holul școlii.
La intrare în holul școlii se află și replica în ipsos a bustului din fața școlii.
Anual, în școală, se desfășoară:
-
„Zilele Bassarabescu” – luna decembrie (manifestări artistice, literare, sportive, etc.)
-
„Ziua școlii” – 29 martie.
Autorul, speră să fi reușit în onesta sa încercare de „reconstituire”, iar cititorul să își găsească în modesta lucrare, un prilej de lectură utilă, cu caracter informațional. Prin ea, autorul aduce și un profund omagiu memoriei lui Bassarabescu, ale cărui scrieri i-au încântat în egală măsură copilăria și anii de tinerețe.(l-am citat pe însuși Traian Tr. Cepoiu din „Argument”, aflat la începutul cărții mai sus – amintite)
În anul 2008 apare la Editura Scrisul Prahovean romanul – nuvelă „Mara Bujoreanu”, scris de I.A. Bassarabescu dar nepublicat la vremea respectivă.
Povestea acestei apariții este spusă chiar de fiica lui Bassarabescu în prefață. (fragmente)
La Giurgiu, acolo unde s-a născut scriitorul Ioan Alexandru Bassarabescu, biblioteca județeană poartă numele său.
Site-ul bibliotecii din Giurgiu – pagina de start.
Pagina din Wikipedia dedicată scriitorului I.A.Bassarabescu
______________________________________________________________
___________________________________________________
__________________________
-
Informații despre cărțile scriitorului I.A.Bassarabescu găsiți aici: „Colțul colecționarului”. Cărțile pot fi și achiziționate. Fiecare exemplar are și o prezentare pe blog.
De exemplu: